Superputeri de mamǎ

Bebelușul meu de aproape douǎ luni are coșmaruri. Are și vise frumoase, destule. Știu asta pentru cǎ mǎ uit mult la el cȃnd doarme (de menționat cǎ nu e prieten cu somnul și nu știu dacǎ acest lucru are vreo legǎturǎ cu faptul cǎ eu nu am prea dormit ȋn ultimele patru luni de sarcinǎ). Ȋn fine, omulețul are coșmaruri și nu prea știu ce i-am putea face sǎ-i treacǎ. Ȋnsǎ, am descoperit cǎ, dacǎ prinzi momentul cȃnd ȋncepe sǎ plȃngǎ ȋn somn sau sǎ se foiascǎ și sǎ ȋși schimonoseascǎ fǎțuca lui aia drǎgǎlașǎ, și pui mȃna pe el, fie ȋl mȃngȃi pe cap, fie o lași puțin deschisǎ și grea pe burticǎ, se liniștește aproape instant. Ce lucru mai important sǎ ai de fǎcut decȃt sǎ ajuți un copilaș sǎ doarmǎ liniștit (ca sǎ creascǎ și sǎ fie odihnit și vesel și cȃte și mai cȃte motive pentru care somnul e bun, nu?!). Ce lucru mai minunat decȃt sǎ alungi coșmaruri cu o atingere? Ce superputere mai mare decȃt asta?!

supereroi

Abia aștept sǎ primesc și eu felicitare din-asta. Bunica bebelușului de mai sus are canǎ cu același mesaj, de la mama lui 🙂

Reclame